-
Insula
15,90 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 96 pagini
Anul apariției: 2018
Editura: Hoffman
In piesa de teatru Insula, a lui Mihail Sebastian, ramasa neterminata, asistam la un soi de joc intre aparenta si esenta, un joc oferit de personajele principale, Manuel, Bob si Nadia, care nu sunt altceva decat trei fete ale creatorului. Ajunsi intr-o situatie limita, cei trei eroi sunt foarte saraci, fara hrana, fara bani pentru chirie, fara posibilitatea de a munci, sunt priviti cu suspiciune, se crede ca toate acele lucruri pe care le-au vandut ar fi furate sau ca nu sunt cei ce pretind a fi in actele ce le poseda. In aceasta drama, fiecare dintre ei, vine sa implineasca, prin existenta sa, un gand al lui Mihail Sebastian: Ce greu e sa comunici cu oamenii, circula tot felul de imagini si de idei despre tine insuti. Nu stii de unde vin, cum au luat nastere, pe ce se sprijina. Nici macar nu le cunosti si intre timp, viata ta adevarata e ca o insula.
Premiera piesei Insula a avut loc la Teatrul Municipal, in 17 septembrie 1947. Directorul de scena, Mircea Septilici, a incredintat rolul dactilografei actritei Sara Manu, al directorului agentiei de voiaj actorului Mircea Balaban, rolul proprietaresei a fost jucat de actrita Nela Mircescu, al agentului de politie a fost interpretat de R. Anghelescu, rolul batranului de Nae Stefanescu si cel al tanarului lucrator a fost incredintat actorului Puiu Hulubei. Personajul Lopez, absent in cele doua acte ale piesei scrise de Mihail Sebastian, apare in continuarea realitata de Mircea Septilici, si rolul ii este incredintat lui N. Sireteanu.
-
Jocul de-a vacanța
15,90 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 128 pagini
Anul apariției: 2019
Editura: Hoffman
CORINA: Nu incerca sa protestezi. Dumitale iti sta bine cand esti sincer. Haide, putin curaj, ce Dumnezeu! Suntem barbati. Ai stricat telefonul si aparatul de radio. Nu-ti fac niciun repros. Poate ca asta intra in programul dumitale de fericire. Nici nu intreb de ce l-ai stricat…
STEFAN (un moment ezita, parca ar voi sa nege, parca ar voi
sa reziste. In cele din urma cedeaza): Ma irita. Firul asta aveam impresia ca ma leaga de tot ce am lasat in urma. Ma impiedica sa uit. Prin el putea sa navaleasca aici, oricand, toata viata de dincolo. O stire, o chemare… Si pe urma, nu puteam sa sufar cum erati toata ziua cu ochii la el: o sa sune? n-o sa sune?… In prima zi, un ceas intreg a stat prietena dumitale, M-me Vintila, la telefon, zbierand cuvinte de dragoste nu stiu cui la Bucuresti. Barbatu-sau, se vede. Era trivial, crede-ma, de ce nu-l lasa in pace? De ce nu incearca sa-l uite putin? E vacanta, pentru Dumnezeu!
CORINA: Gelos? -
Nopți fără lună
15,90 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 88 pagini
Anul apariției: 2018
Editura: Hoffman
Talentul lui Mihail Sebastian este de a sensibiliza teatrul din epoca lui si de a-l face accesibil marelui public (tinta oricarui dramaturg autentic) printr-o infuzie, nu de concepte, ci de reverie, sentimentalitate romantica intr-un moment in care romantismul devenise desuet.
Intr-un cuvant, a sensibilizat discursul dramatic obligandu-l sa-si asume reveriile, melancoliile si lirismul individului care cauta fericirea si de cele mai multe ori n-o afla.
-
Potopul
15,90 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 100 pagini
Anul apariției: 2018
Editura: Hoffman
Este limpede ca Mihail Sebastian, care in critica literara jura pe formula Proust, schimba datele conflictului si stilul in piesele de teatru pe care le scrie.
Este preocupat, aici, nu de dramele intelectuale ale omului modern, ci de sensibilitatea si dramele lui sentimentale, cultivand reveria, evaziunea, poezia naturii, pe scurt lirismul.
Printr-o infuzie de sensibilitate si poezie, el incearca sa reabiliteze melodrama si chiar farsa caragialiana. O experienta in buna parte reusita.
EUGEN SIMION
-
Steaua fără nume
15,90 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 124 pagini
Anul apariției: 2019
Editura: Hoffman
La 1 martie 1944, are loc premiera piesei „Steaua fara nume”. Autorul, Mihail Sebastian, se ascunde sub alt nume. Agentii Sigurantei sunt in sala Alhambra (azi Comedia), arhiplina de altfel. Nu fost un succes, a fost un triumf! a scris presa.
Intr-un oras de provincie de pe Valea Prahovei, o necunoscuta este coborata din tren in gara pentru ca nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou si are asupra ei doar fisele castigate. Profesorul Miroiu, care se afla in gara in asteptarea unei carti foarte scumpe de la Bucuresti, se ofera sa o gazduiasca peste noapte, perioada in care intre cei doi apare o relatie afectiva. Miroiu a gasit o stea necunoscuta pe bolta cereasca si nu stie ce nume sa ii dea, cand afla ca pe necunoscuta o cheama Mona o numeste astfel. Dimineata apare Grig, cel cu care Mona are o relatie de 3 ani. Cum acesta este bogat, Mona se reintoarce in cele din urma in lumea lui, parasindu-l pe astronomul visator. -
Ultima oră
15,90 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 160 pagini
Anul apariției: 2019
Editura: Hoffman
DIRECTORUL: Ba, din intamplare, azi am citit. De la cap la altul. (Ia de pe masa lui Voicu un numar din Desteptarea si il tine in mana, privindu-l.) Opt pagini de prostii si vechituri.
BUCSAN: Iar intre aceste prostii si vechituri, bine camuflat, un mare santaj.
DIRECTORUL (rade): Cum exagerezi, coane Griguta! Un mare santaj! Cel mult cateva mici gainarii. Imi cunosc gazeta si imi cunosc oamenii. Nu e nici unul intre ei capabil de un mare santaj.
BUCSAN: Dar dumneata esti capabil!
DIRECTORUL: Da, cand imi dau osteneala. -
Accidentul
19,50 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 300 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Recitit aseara, spre marea mea surpriza, dupa 6-7 ani, Orasul cu salcami. Aveam la mine intamplator cateva caiete ale elevilor mei din clasa V-a, cu rezumate de lecturi lunare. Intre ele, un foarte inteligent rezumat al Orasului cu salcami, plin de observatii ingenioase asupra raporturilor posibile cu celelalte carti ale mele. Arn citit rezumatul amuzat si, pe urma, intr-o doara, am luat cartea din biblioteca, cu gandul sa o rasfoiesc. Pe urma n-am mai putut s-o las din mana. Aveam oroare de ea. Refuzam sa vorbesc despre ea. Simpla citare a titlului ma crispa. O consideram o eroare, o prostie. Ei bine, mi se pare ca am fost nedrept. Acum, recitind-o dupa ce aproape o uitasem (personaje, momente, fapte care se stersesera total din memorie), cartea m-a incantat. Ce tanara e! Peste toate naivitatile, o anumita fragezime, anumita poezie in povestea asta, care ma emotioneaza. Sau sunt eu azi asa de batran, incat tineretea cartii capata — dincolo de literatura — o valoare exagerata? Nu stiu. Fapt e ca am avut trei ore de neasteptata placere citind-o.
Mihail SEBASTIAN, Jurnal -
Cum am devenit huligan
19,50 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 140 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Un adolescent zugrăveşte psihologia adolescenţei. Interesul romanului nu stă nici în construcţia cam risipită, nici în natura lui epică, destul de anemică, ci în crearea atmosferei poetice de tulbure, de sentimentalism şi de nelinişte sexuală, de vis şi de realitate, răspândită în jurul oricărei adolescenţe.
Eugen Lovinescu
Istoria literaturii romane contemporane -
De două mii de ani
19,50 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 298 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Iosef Hechter, tu eşti bolnav. Tu eşti substanţialmente bolnav, pentru că nu poţi decât să suferi; şi pentru că suferinţa ta e înfundată. Toată lumea suferă, Iosef Hechter. Suferim şi noi, creştinii. Dar pentru noi e o ieşire, pentru că noi ne putem mântui. Ştiu, tu nădăjduieşti; nădăjduieşti că va veni odată cel aşteptat, Mesia, pe calul alb, şi atunci vei stăpâni pământul. Nădăjduieşti, Iosef Hechter. E singurul lucru ce-ţi mai rămâne.
Eu însă nu pot face nimic pentru tine. Pentru că eu ştiu că Mesia acela nu va veni. Mesia a venit, Iosef Hechter – şi tu nu l-ai cunoscut. Atât ţi se cerea în schimbul tuturor bunătăţilor pe care Dumnezeu le-a avut pentru tine: să veghezi. Şi nu ai vegheat. Sau nu ai văzut – pentru că orgoliul ţi-a pus solzi pe ochi.
…Iosef Hechter, nu simţi că te cuprinde frigul şi întunericul?Nae IONESCU
-
Femei
19,50 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 170 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Sunt frant de oboseala, maine dimineata trebuie sa fiu cel mai tarziu la ora 8 la masa de scris, dar nu pot sa nu insemn chiar acum uluitoarea confesiune pe care mi-a facut-o Maryse. Incerc sa transcriu exact:
— Nu stii cat am suferit pentru d-ta. Voiam sa ma culc neaparat cu d-ta. Ma obsedai. O saptamana a fost un adevarat chin — dar stii? chiar fizic. Tii minte cand am venit sa te iau de la Rampa si am plecat impreuna in masina? In ziua aceea eram decisa sa-ti vorbesc deschis, fiindca vedeam ca altfel nu intelegi, sau refuzi sa intelegi. Ma hotarasem sa iau asupra-mi cele mai penibile detalii. Sa gasesc odaia unde sa ne intalnim, sa te aduc acolo, sa pregatesc, in sfarsit, totul… Dar tocmai in ziua aceea te durea… maseaua. Daca nu te-ar fi durut, as fi fost sigur a d-tale. N-as fi ezitat sa-ti vorbesc — si d-ta n-ai fi putut refuza. Niciun barbat nu refuza.
In primele zile — tii minte, dupa prima seara cand am fost la „Zissu” — ma hotarasem sa vin intr-o zi la d-ta, sa ma dezbrac, sa ma culc in pat si sa te astept. M-ai fi gasit acolo si n-ai fi avut incotro. Dar intre timp mi-ai dat Femei si am vazut ca nici macar asa n-as fi facut decat sa repet un episod din trecut. Mi s-a facut sila de mine si am renuntat, mai ales ca ai fi crezut ca o copiez pe eroina d-tale.Mihail SEBASTIAN, Jurnal -
Orașul cu salcâmi
19,50 leiAutor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 214 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Un adolescent zugrăveşte psihologia adolescenţei. Interesul romanului nu stă nici în construcţia cam risipită, nici în natura lui epică, destul de anemică, ci în crearea atmosferei poetice de tulbure, de sentimentalism şi de nelinişte sexuală, de vis şi de realitate, răspândită în jurul oricărei adolescenţe.
Eugen Lovinescu
Istoria literaturii romane contemporane -
Biletul la control!
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 230 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Din felul cum se spunea odinioara despre cineva ca are principii, parea sa reiasa ca e vorba de un om cu tabieturi. Un om sucit, nitelus ingradit, oricum dificil, cu care nu era intotdeauna prea placut sa ai de-a face. Principiile erau, in alta acceptiune, o componenta a pedanteriei. Dar, si intr-un caz si in altul, era o meteahna, o scranteala, o forma de alinare mintala. „Va scot eu principiile din cap” – striga cate un sef la subalternii ce vadeau vagi reziduuri de personalitate. Persoanele publice trebuiau sa strige frecvent ,,Pleaca ai nostri! Vin ai nostri!” – varianta moderna a dictonului „Regele e mort! Traiasca regele!”.
Politicienii considera principiile catuse la maini. Isi poate permite sa aiba principii un individ care nu aspira la nimic, care nu are ce pierde sau ce castiga. A carui singura avutie ramane originalitatea. Sau cel care isi subordoneaza viata unui ideal de lupta dezinteresat. Dar, printre cei ce nazuiesc sa parvina, rar se gaseste cineva dispus sa-si ,,inchida viata”, sa-si rateze cariera de dragul principiilor.
Timp de milenii, o mare parte a omenirii a avut drept ghid etic decalogul bibliei – chintesenta teoretica a pacatelor si a oprelistilor fundamentale. Cele zece porunci au fost interpretate si adaptate de fiecare societate in conformitate cu idealurile ei materiale. Nicio oranduire, oricat de inumane erau bazele pe care se sprijinea, nu a indraznit sa repudieze aceste principii. Le-a incalcat insa tacit. Nimeni nu s-a batut vreodata cu pumnii in piept afirmand ca viciul este cultul sau.
Un principiu suprem a fost si este: „Cel tare il suprima pe cel slab”. Dar el nu a fost niciodata afisat, nu a devenit o deviza publica, nu a fost introdus intre intelepciunile clasice. Dimpotriva, s-a propovaduit mila, caritatea. -
Cenușa din ornic
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 414 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
De ce ai fugit de pedeapsa? Te facusesi de cremene. Daca nu toata, partea de suflet ce trebuia intoarsa cu fata spre inceputuri. Ce greseala enorma, sa ma asiguri ca ai platit, fara sa platesti! Sa refuzi sa-ti achiti datoria, acum, sub ochii mei avizi, nerabdatori, dispusi sa accepte si o rascumparare tarzie, oricat de tarzie!
A ne retrai trecutul, impreuna, insemna, cum vezi, a ne infiora de groaza pentru ce faptuisem unul impotriva altuia, si fiecare impotriva lui insusi, a recunoaste deschis ca mintile ni se ratacisera, ca am fost pacatosi, rai, nesimtitori, flusturatici, frivoli, si ca necazurile ce se abatusera asupra noastra le meritam din plin, cum meritam orice lovitura a soartei, mania ei turbata. Retrairea nu insemna sa ne mandrim, cum faceai tu, cu asceze inventate. Nu insemna sa ne drapam in faldurile unor false virtuti manastiresti. Dimpotriva, cerea sa smulgem de pe noi tot ce acoperea, si ascundea privirilor celuilalt, plagile, hidosenia vietii gresite, terfelite aiurea, prin locuri sordide, opuse firilor noastre, idealurilor noastre, dreptului nostru la fericire adevarata.
Fiecare noua «dezvaluire» imi confirma ca ai tras chiulul destinului si, implicit, ca m-ai trisat. Tacit si expres, mi-ai cultivat incredintarea ca fata de soarta, si fata de mine, esti chit. Aceasta a fost crima ta. Ai sperat ca ma poti insela. Ai avut superficialitatea sa-ti inchipui ca vei stapani sufletul meu cu mainile netrecute printr-un foc purificator.Dumitru Popescu, Cenusa din ornic -
Cronos autodevorându-se. Volumul 1
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 302 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Dintr-o trasatura de condei, viata lejera, de auditori de cursuri si clienti ai bibliotecilor, cozeuri ironici si bine distantati de societate, trotteuri si cronicari ai strazii, s-a schimbat cu o suta optzeci de grade. Legitimatia studenteasca a aparut deodata minora si aproape inutila, inlocuita chiar de a doua zi cu una scortoasa, purtand antetul revistei, fotografie si stampila oficiala, de ziarist. Identitatea publica a capatat alta dimensiune, neacoperita inca, fireste, de valoarea intrinseca a prestatiei, dar imediat convertibila in autoritate. Tot de a doua zi, in practica zilnica s-a instalat un nou reflex: lectura presei. Nu rasfoirea distrata a gazetei de catre functionarul public inainte de a-si scoate mapele pe masa de lucru, nici incomoda lectura a titlurilor de catre calatorul din tramvai sau piguleala curioasa a faptului divers pe bancile din parcuri, ci efortul avizat de a te tine la curent „cu evenimentul”, urmarirea directiilor de orientare in sfera profesionala si, nu in ultimul rand, „competenta” apreciere critica a productiei de pe tot esichierul bransei.
Din momentul intrarii in arena, am dispus fiecare de cate o masa de birou, pe care am exersat la inceput elementare gesturi profesionale, iar apoi am imortalizat, pe rand, poza „ganditorului”, a „inspiratului”, a „expeditivului”, a „sententiosului” sau a „torturatului” de idei inca nediscernabile. Biroul acela a devenit, timp de zeci de ani, un fel de cochilie a melcului; e drept, n-am carat-o in spate, mai degraba am fost carat de ea, dar in acest desen viata s-a circumscris ca intr-un cerc magic, consumandu-se zi si noapte in galopul frenetic al „cailor de curse”, cu nimic altceva in fata decat linia de sosire.Dumitru Popescu, Aburul halucinogen al cernelii -
Cronos autodevorându-se. Volumul 2
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 314 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Ceausescu s-a hotarat sa lase in pace randul ce-i dadea de furca si a impins maldarul de file, parca gata sa se ambaleze intr-un dialog, dar in ultima clipa s-a razgandit. S-a lasat doar pe spatarul scaunului si a intrebat moale, cu plictiseala initiala, acum expusa nestingherit: „Si ce vezi tu rau in faptul ca niste scriitori tineri se adreseaza, printr-o telegrama, secretarului general al partidului? l-a intrebat pe Mizil.N-au scris nici la Europa Libera, nici la americani. Nici chiar la Moscova!”, si si-a intors spre mine sageata unui ochi fals amenintator. Mizil nu s-a lasat, a mai comentat ceva, dar se vedea ca numai de forma, ca sa nu-i dea pe loc satisfactie sefului. Ii stia obiceiul de a taia uneori elanuri provocate de un zel deplasat, prin dusul rece al logicii simple, elementare, una exclusiv de bun simt. „Mai lasati-i, mai, in pace, sa respire si ei, nu-i dadaciti atata! Ei se supara, ei se impaca, asa sunt scriitorii. Vad ca noi, pe aici, mai trebuie sa ne obisnuim cu democratia, ei au deprins-o repede.“
Dumitru Popescu, Panorama rasturnata a mirajului politic -
Cronos autodevorându-se. Volumul 3
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 440 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Intr-o dimineata, in timpul promenadei, am fost dus sa vad un han de tip meridional, situat pe mamelonul statiunii. Colombe d’or avea o curte intinsa, cateva mese sub un palc de copaci si multe frunze moarte ravasite de vantul trist al inceputului de toamna. „Hai sa bem o limonada”, a propus cineva si, fara sa raspundem, ne-am apropiat de mesele pustii. „Uite-l pe Yves Montand”, a exclamat acelasi; intorcand capul, l-am vazut pe actor in picioare, conversand cu o doamna asezata pe scaun in fata unei sticle cu vin. Era ca si cand ne-am fi dus la brutarie sa luam paine si ne-am fi trezit la tejghea alaturi de Charles de Gaulle. Dandu-ne seama ca frizam indiscretia, ne-am asezat la intamplare, langa prima masa. Doamna statea cu spatele la noi si cu mana dreapta invartea paharul pe jumatate plin cu vin rosu. Marele sansonetist, vedeta cinematografica de talie internationala, sprijinit in pumn de tablia mesei, putin inclinat ca sa intre mai bine in raza vizuala a partenerei de dialog, vorbea. La un moment dat, ca si cand ar fi auzit un zgomot, au intors amandoi capul spre noi. „E Simone Signoret, a mormait bine informatul, sotia lui.”
Simone Signoret? Tocmai o vazusem in Martha, parca asa se numea ultimul ei film mare, in care facea rolul mamei unui tanar certat cu legea. Acolo era ea insasi hangita. Ma surprinsese schimbarea totala a infatisarii marii artiste, ingrosarea taliei, marirea gabaritului. De la Thérèse Raquin la Martha – un drum ca de la cer la pamant. I-am impartasit aceste ganduri bine informatului (pe buna dreptate, fiindca de cativa ani locuia in Franta, indeplinind nu stiu ce functie la ambasada noastra din Paris) si el mi-a soptit: „S-a ingrasat, s-a buhait. E alcoolica”. „Doamne Dumnezeule!” m-am mirat. Si primul impuls a fost sa intreb: „Si el?” „Nu, el nu”, mi s-a raspuns, si pe de o parte am rasuflat usurat, iar pe de alta m-am intristat si mai mult. Fireste, pentru el era bine, dar pentru ea? Umilinta era mai mare in inegalitate, in solitudinea viciului. Intr-adevar, nu era nici unsprezece dimineata si ea bea acolo, de una singura la masa goala, abia acoperita cu un servet, vin rosu, aspru, barbatesc, de camionagiu.Dumitru Popescu, Artele in mecenatul etatist -
Cronos autodevorându-se. Volumul 4
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 382 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Logica, destul de contorsionata la prima vedere, dar simpla in esenta ei, este urmatoarea: spre deosebire de beneficiara privilegiilor de clasa ale comunismului, muncitorimea – care nu s-a sfiit sa arunce la canal si copilul, odata cu apa murdara din copaie – noi, militantii, identificati conceptual si afectiv cu telurile majore benefice ale sistemului, de dragul copilului sovaiam sa rasturnam zoaiele.
Si mai exista o motivatie a blocajului nostru, tot atat, daca nu si mai grava. In sabotarea si debarcarea lui Ceausescu ne-am fi intalnit, cot la cot, uniti de o fatalitate detestabila, capatand aspectul fraternitatii, cu URSS. Cine putea risca dintre noi o asemenea alianta? Intre cele doua tabere, il preferam totusi pe batranul, grosolanul, decrepitul fost animator al spiritului national romanesc, candva neinfricat adversar al bolsevicilor ce ne amenintasera fiinta nationala.
Mai existau pilde, in istoria noastra, de tradare a domnitorului autonom prin pactizare cu puterea straina care ne voia pasalac, gubernie, land. Bine ne venea noua sa reeditam acele pagini rusinoase ale trecutului?
Fosti cavaleri ai turnirurilor, devenisem majordomi famelici si muti ai unui rege isteric, meschin si ratacit. Candva, el stiuse sa adune glorie, revarsand-o asupra intregii tari; acum, lovit de autism si neghiobie, ne condamna pe toti la decadenta.Dumitru Popescu, Reductia celulara -
Cronos autodevorându-se. Volumul 5
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 418 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Nu as da acest gir de putere celor care au desfiintat Partidul Comunist. Nu ei au dizolvat partidul, sa ne intelegem! Partidul s-a autodizolvat. Si, de acest crah penibil, rusinos, se face vinovat inaintea comunismului romanesc, Nicolae Ceausescu insusi. Aceasta este culpa lui, nu bazaconiile care i s-au pus in carca: subminarea economiei, uciderea a 60000 de timisoreni, imbogatirea pe spinarea poporului. Partidul n-a putut vorbi in clipa fatala, n-a putut protesta, nu s-a putut opune, fiindca dupa fuga lui Ceausescu n-a mai avut niciun purtator de cuvant, niciun cap responsabil activ, niciun fruntas veritabil care sa preia carma si sa faca sa navigheze corabia pe furtuna. PCR nu avusese decat un singur lider, un singur patron, un singur stapan. Si cand acesta si-a luat talpasita, a ramas ca un sat fara caini. Sub masca falei, a fortei si grandorii, Nicolae Ceausescu distrusese incet-incet partidul, transformandu-l intr-o fantose. Ii luase vigoarea si mobilitatea, imbolnavindu-l de o obezitate monstruoasa, ii rapise reactivitatea normala a sistemului nervos, si pana la urma, vointa, obligandu-l sa-l aclame toata ziua pe el, sa-si dea adeziunea neconditionata la orice fleac emanat de gandirea lui mediocrizata. Ii interzisese sa aiba opinii critice, sa gandeasca liber, sa-si exprime discernamantul politic, sa manifeste initiativa si sa formuleze concluzii, sa apere rationalitatea, ca valoare suprema, impotriva oricui i-ar fi adus atingere, inclusiv a sa, a lui N.C.
Dumitru Popescu, Angoasa putrefactiei -
Cronos autodevorându-se. Volumul 6
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 356 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Reactivarea la senectute a prieteniilor din pubertate si adolescenta genereaza un inimaginabil flux de energie psihica. In anumite privinte, efectul este egal cu o renastere, respectiv redobandirea dimensiunilor pierdute ale eului si conturarea unora noi, nebanuite. Cel mai important castig mi se pare confirmarea spontana a identitatii personale, intr-o categorica si luminoasa consecventa a evolutiei de la origini pana in cvasifinalul existentei. Spre batranete, poate si mai devreme, tot timpul ne intrebam daca mai suntem aceiasi care am pornit candva la drum, si de care nici nu prea ne mai aducem bine aminte. Ne controlam sinele prin pipaituri orbesti, ca sa ne convingem ca ne-am pastrat integralitatea, asa cum face cu trupul sau amputat un invalid. In buna masura, sentimentul de nesiguranta in viata vine tocmai din aceasta incertitudine a dainuirii complete, din teama ca nu mai suntem cei din startul cursei, pe care i-am iubit; nostalgia ne face sa suferim ca niste rataciti irecuperabili. Degeaba rasfoim albume cu fotografii sau ne descoasem parintii, pana nu mor, cum eram, ce faceam, caci nu ne recunoastem in aceasta documentatie decat partial, fulgurant, ceea ce ne sporeste si mai mult secreta suferinta. Aproape uitam de inceputuri, nevoiti sa ne rememoram fiintele de la linia intrebuintarii publice active, ceea ce ne da sentimentul stanjenitor si amar ca nu avem un inceput, sau ca am fost taiati de la jumatate ramanand doar cu bustul, si ca faptura aceasta fara picioare se sprijina pe un soclu inert. Neputinta evaluarii personalitatii in contiguitate organica si armonioasa cu varsta de aur, atat de voalata, ne submineaza grav, determinandu-ne sa ne banuim de infidelitate fata de nucleul original, chiar de tradare, sa ne suspectam de involutie, in cel mai bun caz de zigzaguri si sinuozitati penibile.
Dumitru Popescu, Disperarea libertatii -
Diformitatea liniilor în portret
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 428 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
In anii 1995-1996 am tinut in presa o rubrica zilnica sub titlul „Panorama tranzitiei”. Consemnam anomaliile sociale, morale si psihologice ale etapei, modul distorsionat, hidos dar si ilar in care romanii se adaptau (din instinct si cu fler) imperativelor noii vieti comunitare – totul reiterat de fapt, caci fusese impregnat in filmul genetic antebelic.
Rasfoind modesta cronica a „chinurilor facerii” acestui destin romanesc redivivus, i-am gasit o oarecare semnificatie: aceea de album cu instantanee, in care adultul de astazi sau, ma rog, junele maturizat prematur, isi descopera mimetismul infantil ce-i anunta personalitatea.
Am facut o selectie din cotidiana prestatie publicistica de aproape doi ani, alegand ce mi s-a parut mai pregnant sub raportul anticiparii portretului romanesc actual (inca incomplet conturat), incarcat de linii diforme – dramatice, dar si comic grotesti – ce incep sa ne sperie. Se ofera astfel cititorilor punctele de plecare ale unei evolutii (sau involutii) pe care nimic nu pare sa o mai poata opri sau corecta. -
Drumuri europene
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 262 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Voci de osteni batrani, ragusite si ingrosate de emotie!
Grenadieri, cuirasieri, cavaleristi din garda ale caror picioare si brate au ramas, pe campurile de lupta de la Austerlitz sau Marengo, la lena sau Friedland, la Burgos ori Saragossa, la Wagram sau la Borodino. Eroii schilozi ai marilor campanii napoleoniene. Au iesit in carje sa-si intampine idolul.
Deodata… insisi pasii lui.
Marunti, fermi, apasati, producand o sonoritate grava in marea curte de la Hôtel des Invalides.
Se asterne o liniste stranie, ca intr-un oras mort. Apoi, ca la o comanda nevazuta, zidurile bubuie:
— Vive l’Empereur! Vive l’Empereur!
…Ecoul marilor emotii ce, cu un secol si jumatate in urma, au bantuit ca o furtuna pieptul barbatilor cu care imparatul spulberase toate armatele lumii, se pierde pe nesimtite in noapte…
Luminile se sting.
Coloanele de piatra sunt inghitite de intuneric una cate una.
In golul imens, istoria curge, neauzita.
Intr-un tarziu, in linistea inghetata a Domului, rasuna pasi. Umbla fantomele. Grav, sacadat si trist, se aud pasii celor cincizeci de ofiteri care aduc pe umeri sicriul cu ramasitele pamantesti ale imparatului. Se opresc in fata statuii. Lumina reflectoarelor aluneca incet, lintoliu alb de ingropaciune. Un reflector isi apleaca, omagial, fascicolul pana la picioarele imparatului de piatra, strecurandu-l apoi sub lespezi.
Din nou liniste, din nou golul negru al vremii si al noptii.
Hôtel des Invalides reintra in impasibilitatea sa istorica.
Spectacolul costa 5 franci. Are la baza un magnetofon, cateva reflectoare bine amplasate, un text concis si sobru, o ingenioasa idee regizorala si, desigur, curtea si galeriile interioare de la Hôtel des Invalides.Dumitru POPESCU, Drumuri europene -
Dunărea, aurul României
26,50 leiAutor(i): Adrian Eugen Cristea, Marius Marinescu, Mihai Mitran
Nr. pagini: 292 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Ne bucuram ca avem un mare fluviu, Dunarea, si o delta cum nimeni in lume nu are. Beneficiem de existenta ei si asistam la o dezvoltare rapida a tot ce exista in aceasta parte de lume,chiar si la transformari in viata sociala a locuitorilor.
Evolutia este buna si aducatoare de satisfactii.
Speram ca, intr-o perioada scurta de timp, intreaga delta si litoralul pe care-l are Marea Neagra, sa devina un complex turistic deosebit de civilizat care sa fie cautat in sistemul international. -
Focul de paie. Volumul 1
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 342 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
„Remarcabila este si faza in care a intrat un intelectual hiperanalitic ca Dumitru Popescu, care in romanele publicate in jurul anului 2000, adica Pasajul, Omul zapezilor si Focul de paie a dat, ca nimeni, pregnanta unor medii sociale in prefacere, tinandu-se la o inaltime analitica, dar si sintetica, dupa mine, fara egal. Sunt cu totul convingatoare descriptiile sale de mediu din primul roman citat, dezbaterea de idei social-politice din cel de-al treilea, dar mai ales translatia de la socialism la capitalism din destinul personajelor Omului zapezilor, roman de mare densitate caracterologica si superba finete morala, scris fara parti-pris-uri si fara revulsii, ale unui fost inalt demnitar comunist, actual mare scriitor roman. Aceasta proza contine aptitudinea de a deveni exponentiala pentru dinamica societatii noastre, asezandu-l pe Dumitru Popescu in plina reverberatie a actualitatii, la modul grav, serios.”
„Discursul unui septic sceptic”, 2011
Paul Everac -
Focul de paie. Volumul 2
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 308 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
„Remarcabila este si faza in care a intrat un intelectual hiperanalitic ca Dumitru Popescu, care in romanele publicate in jurul anului 2000, adica Pasajul, Omul zapezilor si Focul de paie a dat, ca nimeni, pregnanta unor medii sociale in prefacere, tinandu-se la o inaltime analitica, dar si sintetica, dupa mine, fara egal. Sunt cu totul convingatoare descriptiile sale de mediu din primul roman citat, dezbaterea de idei social-politice din cel de-al treilea, dar mai ales translatia de la socialism la capitalism din destinul personajelor Omului zapezilor, roman de mare densitate caracterologica si superba finete morala, scris fara parti-pris-uri si fara revulsii, ale unui fost inalt demnitar comunist, actual mare scriitor roman. Aceasta proza contine aptitudinea de a deveni exponentiala pentru dinamica societatii noastre, asezandu-l pe Dumitru Popescu in plina reverberatie a actualitatii, la modul grav, serios.”
„Discursul unui septic sceptic”, 2011Paul Everac -
Ieslea minotaurului
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 184 pagini
Anul apariției: 2024
Editura: Hoffman
SIMPLIFICARE GENERALA
Luna-si scutura furioasa
pletele carunte
ca o lady Macbeth sacaita de constiinta anxioasa
a molaului partener la crima.
Pe sus se pune din nou la cale ceva,
in sali inghetate
abia atinse de lumina sfesnicelor cu seu.De jur imprejur s-au ridicat tepi inalti de otel
Si, in varfuri, balize rosu-violet –
insangerate capete de extraterestri.
Ce puncteaza focurile
sangelui neomenesc?
Se rostogolesc valuri de ceata stacojie
peste pavilionul psihiatric
unde am o fereastra libera
ca sa spionez.
Un caine lup proaspat avansat
face apelul cainilor lupi
din subordinea sa.Se pare ca noaptea aceasta
va fi lipsita de dimineata.
Asa cum de la un timp
diminetile sunt lipsite de zile.
Nu mai am trebuinta
de cele patru ipostaze diurne
surprinse de Michelangelo,
cum nu-mi mai sunt folositoare anotimpurile.
O noapte perpetua
intr-o iarna constanta
ar simplifica portiunea noastra de univers,
ar starpi virusul latent al romantismului
lasand tenebrele sa exulte
ca gitanele in valvataile unui flamengo.Luna s-a mai limpezit,
se spala pe fata cu zapada carbonica,
imprastiind fumurile betiei.
In sfarsit, o privire.
Cum se vede: nebunia incalceste chiar
nodul gordian.
Altceva ne trebuie:
un teren cu lame de argint
crescute vertical,
o padure de sabii circaziene…
Oricum, mult metal subtire, ascutit,
ca sa putem dansa
taindu-ne elegant, felie cu felie,
pana la oasele curate
ca fildesul slefuit.„Mai exista o solutie, ar spune luna,
imbata-te cu vaporii planetei Mercur!”
Ce buna sfatuitoare!
Lady, zapada carbonica, extraterestrii,
ceata sangerie, cainele lup cu stea la petlita,
lamele, fildesul,
poarta spre tenebrele patimase…
Prea destul! -
Amurg istoric. Volumul 1
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 404 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Adevaruri, care merita alte adevaruri, care demonstreaza cat de importanta este competitia adevarurilor. Adevaruri care, prin forta sugestiva a esteticii autorului, impun o mare personalitate literara, in galeria valorilor spirituale postdecembriste.
E un paradox: mult injuratul ideolog al socialismului ceausist se dovedeste un exceptional analist al perioadei respective si un nume valabil al noii culturi romane.Adrian PAUNESCU -
Amurg istoric. Volumul 2
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 348 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Iata, asadar, de ce era necesara cartea lui Dumitru Popescu. Ea ne invita sa aruncam o privire asupra unei lumi pana la care curiozitatea cetateanului de rand nu putea ajunge: lumea liderilor comunisti… Dand seama de aceste momente si personalitati, Dumitru Popescu e prima memorie mai acatarii care se lasa exploatata pentru a dezvalui generatiilor de azi enigmele lumii comuniste. Suficient argument pentru a-i considera cartea un eveniment editorial.
Ion CRISTOIU -
Eclipsă în „cetatea soarelui”
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 440 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Dar ce cauta limba de lemn in gura groparilor lui? De ce se canta aceleasi „patetice” ca la inceputul comunismului: revolutie, eroism, martiraj, libertate, fericire? De ce iluzionisti stangaci incearca sa faca din negru alb, din prabusire inaltare, din pierdere castig? De ce iarasi forumuri, tribune, bolboroseala? De ce din nou didactica uscata, e drept, fara doctrina, dar preocupata sa imbrobodeasca, sa acopere plagile cu grotesca vopsea trandafirie?
Ce s-a schimbat, in realitate.
Ceva n-a murit, si ceva nu s-a nascut inca.Dumitru POPESCU – Eclipsa in „cetatea soarelui” -
Elefanții de porțelan. Volumul 1
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 284 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Aceasta carte s-ar fi dorit o caseta cu pandantive de epoca. Din punct de vedere artistic, s-ar putea sa fi ramas un simplu deziderat. Cu desavarsite sigur este ca in acest sipet de hartie se ingramadeste, totusi, epoca, in ceea ce a ramas dupa ardere, si nu a devenit cenusa. In zgura rascolita cred ca se afla firicele de metal pretios, pepite de aur, sclipiri de pandantiv. Nu exista epoca sterila decat in judecatile simpliste. Unii sunt interesati sa descopere si sa expuna bolovanii de piatra stearpa ramasi pe prundisul timpului dupa o jumatate de secol. Personal caut aici nu contururile unei heraldici politice, ale unei marci de sistem, ci formele particulare imbracate de umanitate intr-o experienta istorica socanta prin noutate, criticabila, cu suflu scurt si a carei efemeritate este acum usor de calificat drept predestinata. Nu ne intereseaza aici decat esenta etern umana, ascunsa in buna masura privirilor contemporanilor de haina unui specific incriminat de criticii habotnici ca fiind rau famat.
-
Elefanții de porțelan. Volumul 2
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 254 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Abia acum descoperim ca au dansat in manej elefantii de portelan.
Sub cupola vastelor fantezii s-a produs o gigantocratie fragila. Cu trecerea timpului, marele spectacol istoric ingropat in amintire va deveni fascinant.
Dar cat se va mai putea recupera din craterul plin de fantome retractile? Iata de ce va fi nevoie sa se asculte ecoul agonic al chiar uneia dintre vietile sparte.
Cartea este scrisa pentru cei ce vin, superbi in curiozitatea lor pura.Autorul -
Spațiile dintre negru și alb
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 330 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
— Catre ce se indreapta Romania? Ce societate se construieste acum la noi?
— Se construieste? Cred ca suntem de-abia in faza demolarii a ceea ce s-a construit. Probabil faza va fi foarte scurta. Daca intr-un an productia industriala s-a redus la jumatate, aritmetic vorbind ne-ar mai trebui inca unul pentru a ajunge la punctul zero. Dupa care, banuiesc, va urma o remodelare, conform scenariilor organismelor internationale. Vechea strategiea fost inmormantata: am pierdut legatura cu lumea a treia, sursa noastra de materii prime si debuseul produselor industriale. Am sperat ca vom fi primiti in clubul superdezvoltatilor? Poate, pentru a ni se da o livrea. Vom avea, neindoielnic, investitii straine, dar in altfel de industrii, probabil din ramurile usoara si alimentara, pentru care oferim materie prima si mana de lucru ieftina (dupa o explozie a somajului, dupa o ruinatoare inflatie, dupa o brutala reasezare a profesiilor, astfel incat otelarii, minerii, chimistii sa devina tesatori si confectioneri de camasi, iar constructorii de masini, de nave, avioane, autoturisme, camioane, tractoare etc.,. branzari si carnatari de elita). Ca am muncit degeaba o jumatate de secol, nu va mai conta pentru generatiile viitoare, totul se va trece la profit si pierdere. -
Timpul lepros
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 352 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
In primavara anului 1968, un eveniment editorial de exceptie a avut darul sa anime climatul social al momentului: in librarii aparuse volumul „Biletul la control” semnat de redactorul-sef al ziarului Scanteia – Dumitru Popescu…
…Dizertatia filosofica nu era, insa, un scop in sine, ci doar canavaua pe care Dumitru Popescu tesea cu abilitate fierele unei realitati sociale cu luminile si cu umbrele ei. Noutatea unei asemenea prezente gazetaresti era coplesitoare. Pentru prima data de la instaurarea noului regim, intr-un ziar oficial (si inca ce ziar!) se tipareau nu platitudini si texte fade, nu indicatii „pretioase”, nu directive care „trasau linia partidului” intr-un amalgam de cuvinte cu sensuri initiale stalcite, distorsionate, ci reflectii lucide, dezbateri vii de idei asupra unor subiecte care nu mai aveau coloratura de partid. Pentru prima data in acei ani cititorul traia senzatia unei lecturi proaspete, in afara sabloanelor, mustind de viata, care spargea gheata dogmatismului din presa romaneasca.
-
Muzeul de ceară. Volumul 1
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 278 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Eroul lui Dumitru Popescu este, la inceputul romanului, un sef respectat, adulat, temut. Despina (care si-a asumat din capul locului, printr-un soi de contract cu sotul ei, foarte tanar pe atunci, raspunderea pentru „plenitudinea vietii lui intime”) i-a alcatuit si o „curte”, de rude si de cunoscuti, care, in cite o seara, il distreaza cu glumele lor, il relaxeaza, il scot din priza. Primul capitol il arata pe Harnagea in mijlocul „curtii lui”. Autorul creioneaza citeva portrete memorabile. Sergiu insusi ne apare ca un om tare (pe situatie si pe sine), capricios, brutal si stiind perfect ca toti musafirii depind prea mult de el ca sa ii fie cu adevarat prieteni. La fel de repede si de sigur sunt portretizati colegii lui Harnagea, la sedinta de la minister, in capitolul al doilea.*Sergiu urmeaza o scoala de machiavelism. Invata sa atace si sa se apere, sa se disimuleze, sa fie dur si ipocrit, direct si ocolit, dupa imprejurari. Invata mai ales sa suporte umilintele: aceasta e scoala cea mai grea. Scoala carierismului si a puterii. Tactica si strategia obtinerii puterii sunt studiate meticulos de D. Popescu, cu bune intuitii psihologice. Harnagea, intors acasa dupa ce a fost uns director, la Despina lui fara de care n-ar fi izbutit nimic, simte brusc fragilitatea de portelan, raceala calculatei femei.*Construit strans, fara labartare, scris cu mana sigura, extrem de autentic, plin de observatii de viata, dar si de idei, Muzeul de ceara este un bun roman social si psihologic, care se citeste pe nerasuflate.Nicolae Manolescu, „Literatura romana postbelica. Lista lui Manolescu” -
Muzeul de ceară. Volumul 2
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 282 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Eroul lui Dumitru Popescu este, la inceputul romanului, un sef respectat, adulat, temut. Despina (care si-a asumat din capul locului, printr-un soi de contract cu sotul ei, foarte tanar pe atunci, raspunderea pentru „plenitudinea vietii lui intime”) i-a alcatuit si o „curte”, de rude si de cunoscuti, care, in cite o seara, il distreaza cu glumele lor, il relaxeaza, il scot din priza. Primul capitol il arata pe Harnagea in mijlocul „curtii lui”. Autorul creioneaza citeva portrete memorabile. Sergiu insusi ne apare ca un om tare (pe situatie si pe sine), capricios, brutal si stiind perfect ca toti musafirii depind prea mult de el ca sa ii fie cu adevarat prieteni. La fel de repede si de sigur sunt portretizati colegii lui Harnagea, la sedinta de la minister, in capitolul al doilea.*Sergiu urmeaza o scoala de machiavelism. Invata sa atace si sa se apere, sa se disimuleze, sa fie dur si ipocrit, direct si ocolit, dupa imprejurari. Invata mai ales sa suporte umilintele: aceasta e scoala cea mai grea. Scoala carierismului si a puterii. Tactica si strategia obtinerii puterii sunt studiate meticulos de D. Popescu, cu bune intuitii psihologice. Harnagea, intors acasa dupa ce a fost uns director, la Despina lui fara de care n-ar fi izbutit nimic, simte brusc fragilitatea de portelan, raceala calculatei femei.*Construit strans, fara labartare, scris cu mana sigura, extrem de autentic, plin de observatii de viata, dar si de idei, Muzeul de ceara este un bun roman social si psihologic, care se citeste pe nerasuflate.Nicolae Manolescu, „Literatura romana postbelica. Lista lui Manolescu” -
Pamella
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 192 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Acest cel mai recent roman al scriitorului Dumitru Popescu a aparut cu prilejul implinirii exceptionalei varste de 93 de ani.
Romanul are in centru o intelectuala ce imbina inalte virtuti spirituale cu o feminitate fascinanta si o debordanta pasiune a trairii, a devorarii placerilor vietii.
Implicit, personajul traieste si conflictul dintre o supervitalitate si o dogma morala incompatibila. -
Teatrul vârstelor
26,50 leiAutor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 346 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Din zece în zece ani – cu aproximație, desigur, – suntem mereu altcineva. Amintiți-vă cât de crud ne smulge adolescența din copilărie, implicându-ne în primele aventuri sentimentale și în căutarea drumului. Și cum, apoi, atrași de tumultul bâlciului care este viața, alegem ceva pe care îl declarăm „al nostru”. De atunci, ca membrii altei familii, ctitorim corpul material al unui vis manoleic – ce ajunge să fie palat sau cocioabă, alveolă de beton sau biserică personală. Pentru ca, într-un târziu, mintea să ni se trezească în posesia schelăriei unui roman, mai voluminos sau mai firav, pe care cei mai mulți nici nu apucă să-l citească. Și, în sfârșit, să fim chemați pentru a ne pregăti de călătorie, una cu toate că nesfârșită, fără niciun bagaj.
Toate acestea le găsim în teatrul vârstelor omului.Dumitru POPESCU



































