Editura de carte

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

An aparitie: 2025

Editura: Neverland

Mituri urbane controversate, însoțite de consemnari din presa și din alte surse legate de povestea unuia dintre cei mai iubiți actori din România, cunoscut nu doar pentru rolul lui Ismail din Toate pânzele sus!

„Ismail estem: întâi mancam si pe urma luptam. (…) Ismail mancam, cu polonicul dadeam!“

Înaintea de a juca rolul bucatarului turc Ismail, care vorbea atât de savuros stricat românește în serialul Toate pânzele sus!, realizat de Mircea Mureșan dupa populara carte de aventuri a lui Radu Tudoran, Jean Constantin (nume, prenume – nu invers, așa cum s-ar putea crede!) a fost haiosul mic delicvent Patraulea din seria Brigada Diverse, într-un trio memorabil alaturi de Dem Radulescu și Puiu Calinescu.

Din galeria personajelor memorabile jucate de el fac parte și Parpanghel din Haiducii lui Șaptecai, Limba din seria „Comisarul Moldovan” a lui Sergiu Nicolaescu, Corcodel din filmele cu Iancu Jianu, Barabula din cele cu Coana Chirița sau Misica din Eu, tu și… Ovidiu.

Actorul din Constanța, cu o poveste pitoreasca de viața, provenea dintr-o familie mixta numeroasa, cu cinci fete și patru baieți – mama fiind grecoaica, iar tatal, aromân din Albania. Deși s-a vehiculat mult timp ideea ca ar fi fost de etnie roma, actorul nu a confirmat niciodata aceste zvonuri și a facut haz de ele: „Eu mi-am jucat foarte bine rolurile și am convins etnia – și nu numai – ca sunt de-al lor”.

La vârsta de 16 ani, Jean Constantin a luat decizia de a renunța la școala si de a se angaja ca hamal. Apoi a lucrat ca normator într-o fabrica din Constanța, unde a pus bazele unei brigazi artistice, denumita simbolic „Pentru libertate!” A debutat ca artist la Casa de Cultura din oraș. La un moment dat, a ajuns la București pentru a participa la un festival de teatru pentru amatori, iar acest eveniment i-a aratat clar ce are de facut în viața. Deși fara studii de specialitate, a ajuns unul dintre cei mai populari actori ai României.

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

An aparitie: 2025

Editura: Neverland

În cazul lui Sergiu Nicolaescu, viața nu bate, ci surclaseaza filmul, chiar daca e vorba de regizorul român ale carui producții au depașit un miliard de spectatori.

Dupa o adolescența tulburata în care a încercat sa se sinucida de trei ori („Mi-era lehamite de tot… Am apasat pe tragaci, dar nu a fost sa fie!“), Nicolaescu a ajuns la Buftea, însa nu a urmat parcursul clasic, venind de la IATC, ci de la… Politehnica. Printre filmele de lung metraj de început se numara Dacii, Mihai Viteazul și seria de filme „Comisarul Moldovan“.

Fiu de aromân, nepot de comisar de poliție, dar și de general sovietic, nascut în Oltenia, crescut în Banat și care, printr-o întorsatura a destinului, a facut cariera la București (…dar și în lume!), Sergiu Nicolaescu a avut parte de aproape tot ceea ce își putea dori un om de film din România comunista. Avea „liber“ la coproducții internaționale, putea pleca din țara oricând pentru a lucra „afara“, iar când se întorcea obținea bugete uriașe pentru filmele sale istorice (…considerate azi drept „unelte ale propagandei), la care armata contribuia cu zeci de mii de figuranți și pentru care uneori primea permisiunea de a arunca în aer – la propriu! – monumente istorice pentru a accentua veridicitatea peliculelor sale.

A iubit și a fost iubit patimaș. A avut trei neveste, ultima – pe care a luat-o în casatorie la 65 de ani – fiind mai tânara decât el cu… 46 de ani. A avut multe alte povești de dragoste, între care cea cu o cunoscuta artista românca (Ileana Popovici). Ba chiar, în tinerețe, i-ar fi „furat” soția lui Ion Țiriac.

A ocupat mai multe funcții politice de-a lungul vieții, iar ultimul sau rol important a fost în viața, nu într-un film, fiind protagonist al controversatelor evenimente din decembrie 1989. Indiferent de implicațiile și orientarile politice, este de departe cel mai prolific și mai vizionat regizor român din toate timpurile, iar filmele și replicile sale memorabile vor ramâne necondiționat în memoria colectiva.