Editura de carte

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

An aparitie: 2025

Editura: Neverland

Mituri urbane controversate, însoțite de consemnari din presa și din alte surse legate de povestea unui actor fabulos, considerat „cel mai mare «rau» al filmului românesc“.

…Nu trage, dom’ Semaca!

S-a spus despre Gheorghe Dinica („Nea Gigi“ – un fabulos „maturator de praf de stele“) ca a fost „cel mai mare «rau» al filmului românesc“, un as al personajelor negative, de la Lascarica din Cu mâinile curate la Stanica Rațiu din Felix și Otilia sau Pavel Puiuț din Filantropica.

Cariera sa prodigioasa – marcata, culmea, de faptul ca inițial a fost de trei ori respins la admiterea în Institutul de Teatru! – a fost dublata de o viața pe masura, începuta pe strazile rau famate ale cartierului bucureștean Giulești, unde, aidoma filmelor în care a jucat apoi, polițiștii se razboiau cu interlopii interbelici. Ajuns actor printr-un capriciu al sorții, a devenit un stâlp al vieții mondene, scriind istorie alaturi de prietenii sai, Ștefan Iordache, Nelu Ploieșteanu și Ștefan Banica Sr., la cârciuma Șarpele Roșu. Apoi, la o vârsta la care alții ieșeau la pensie, s-a casatorit cu o femeie fascinanta, cu o istorie de viața controversata (printre care faptul ca a fost casatorita trei ani cu un dictator african acuzat, dupa cum s-a speculat în presa, chiar de canibalism). În cele din urma, Dinica și-a relansat cariera, pentru a încheia în mod glorios o viața extraordinara, mai ceva decât un film!

Autor(i): Jackson Poliakoff

Nr. pagini: 192 pagini

An aparitie: 2025

Editura: Neverland

Docu-drame și mituri controversate despre Ingrid Bergman, o legenda a cinematografiei universale cu o viața care bate filmul

…Potrivit revistei Life, impresia pe care a lasat-o la Hollywood dupa ce a turnat aici primul ei film – Intermezzo – a fost cea a unei „fete înalte, cu parul castaniu-deschis și ochi albaștri, care era dureros de timida, dar prietenoasa și cu un zâmbet cald, neprefacut“.

Hollywood devine caminul lui Ingrid Bergman timp de un deceniu, dar îl parasește când, în urma unei aventuri extraconjugale, ramâne însarcinata cu pasionalul regizor Roberto Rosselini. Dar lumea înca nu era pregatita sa accepte ca „o calugarița se poate îndragosti de un italian“. Dimpotriva, publicul prefera imaginea ei enigmatica din Casablanca, pelicula definitorie a epocii, când America se pregatea sa intre în razboi.

Ingrid era departe de imaginea standard a unei „papușele“ de pe platourile marilor studiouri. Era înalta, având – la 1,75 metri – un ascendent fizic evident asupra celebrului sau partener din Casablanca, Humphrey Bogart, caruia i-au trebuit pantofi cu talpa de 7,6 centimetri (!) ca sa nu para „ridicol de scund“. (Din același motiv, unui alt actor cu care ea trebuia sa filmeze scene romantice într-o producție similara i s-au construit rampe speciale pe platou!) De asemenea, nu accepta decât un machiaj extrem de simplu, refuzând „orbirea sintetica“ practicata de regula în cazul altor vedete feminine.

O femeie asumata, casatorita – și divorțata – de trei ori, mama a patru copii, Ingrid Bergman a șocat și prin numarul relativ mare de celebritați din industria cinematografica cu care a avut relații patimașe, de la Spencer Tracy la Gregory Peck sau de la Gary Cooper la Howard Hughes.

Mai târziu, celebra ei fiica Isabella Rossellini declara: „Ea a aratat ca femeile sunt independente, ca vor sa-și spuna propria poveste, vor sa preia inițiativa, dar nu pot pentru ca, adesea, cultura noastra sociala nu le permite femeilor sa se rupa de anumite reguli“.