Editura de carte

Autor(i): Mihai GHEORGHIU

Nr. pagini: 474 pagini

Editura: Eikon

„Într-o bună zi descoperi uimit că exişti, descoperi teribila evidenţă a lui a fi. Este chiar ziua în care, vânat fiind, ai putea să mori, în care ceilalţi, vânaţi şi ei, mor lângă tine atingându-te cu ultima privire, cu ultima respiraţie, cu ultima nădejde. Chipul tău viu se pietrifică pe chipul lor mort, viaţa ta primeşte deschiderea, alunecarea dincolo, a vieţii lor sfâşiate de demenţa unei politici transformate în asasinat. Şi atunci înţelegi că nu poţi fi altfel decât liber, întors împotriva lor, desfiinţând mecanismul celor care i-au ucis. A privi uciderea semenilor tăi, a traversa ordalia de a fi victima pură este a privi şi a traversa absurdul, a fi martorul şi totodată subiectul inumanului, al limitei, al tărâmului celuilalt care este haosul, desfigurarea. Aceasta este clipa în care te cucereşti pe tine însuţi şi totodată treci către ceilalţi, spre fiinţa lor, spre fragilitatea lor care este şi a ta. Încerci puterea de a fi cu ceilalţi, pentru ceilalţi. Vrei de la ei chipul tău confirmat încercând să te descoperi şi să te aşezi împreună cu ei în comuniunea în care distanţa între fiinţe se dizolvă, dispare, transformată în coexistenţă, în asemănare şi comunicare. Decembrie 1989 ar fi putut fi asumarea coexistenţei prin libertate, putinţa de ne apăra reciproc în şi pentru libertate, momentul în care România putea deveni sarcina noastră comună, ieşirea din prizonierat. Dar sarcina noastră s-a transformat în politică şi experienţă a eşecului, adică în experienţă reală a iluzoriului.” (Mihai Gheorghiu)

Autor(i): Viorel Ștefănescu

Nr. pagini: 196 pagini

Editura: Eikon

Memoria gazelei, sintagma care dă atât titlul volumului cât și al primei secțiuni, inspirată autorului de vizionarea unui documentar TV, este o metaforă ironică referitoare la unul dintre simptomele criticii contemporane românești și nu numai: amnezia ca mecanism psihologic de protecție, dar și ca sursă de vulnerabilitate (e vorba, desigur, de amnezia culturală). În continuarea mai vechiului studiu despre T.S. Eliot, pe care l-am menționat, în care denunța fenomenul de „tabloidizare” a unei bune părți a criticii academice britanice și americane, în care se combinau „metodic” biografia, psihanaliza și marxismul (rezultatul fiind „o struțo-cămilă ridicolă și, deopotrivă, periculoasă”), Viorel Ștefănescu își menține pledoaria pentru un demers critic centrat pe literaritatea operei.

Autor(i): Cornelia Golna

Nr. pagini: 586 pagini

Editura: Eikon

Într-o după-amiază de vară din 1903, întorcându-se acasă în satul lui din vârf de munte, Agaton Galan îl găsește invadat de rebeli bulgari. Înfuriat, îl înfruntă sfidător pe capul bandei. Acest act îi va schimba cursul vieții, împingându-i-o pe un drum fatidic. Agaton Galan este un aromân din provincia otomană Macedonia, o lume multietnică și poliglotă pe cale de dezintegrare. Eroi pătați este povestea a acestui om, care încearcă să rămână credincios propriilor principii morale, într-o lume măcinată de dușmănii, fanatism și cinismul crud al intereselor politice interne și externe. Prins între două tabere adverse, se luptă cu sine însuși pentru a-și păstra tăria sufletească și omenia. Compoziție epică de impresionantă complexitate, populată de o bogată galerie de personaje (dintre care unele reale), Eroi pătați este totodată și un autentic roman istoric, în care ficțiunea și elementul documentar se împletesc cu rafinament. În jurul dramei lui Agaton Galan autoarea, îmbinând multiple planuri narative, construiește o veritabilă saga de familie și cronica vie a unei comunități aromâne pe parcursul mai multor generații. Prof. Maria Todorova (Universitatea din Illinois, autoarea studiului Balcanii și balcanismul): „Pentru mine această carte poate sta lângă Zorba”. Prof. Thede Kahl (Universitatea din Jena, autorul lucrării Istoria aromânilor): „Una dintre cele mai interesante și reușite cărți pe care le-am citit”. Cornelia Golna, fiica unui tată aromân din Grecia și a unei mame românce, a crescut și a studiat în Statele Unite, unde a obținut masteratul în limbile clasice. În anul 2004 a apărut romanul ei City of Man’s Desire, a Novel of Constantinople, care a fost tradus în limbile greacă și turcă. Cornelia Golna trăiește în Olanda cu soțul ei, scriitorul și traducătorul Jan Willem Bos.