Editura de carte

Trăim în epoca atentatelor sinucigașe. Dispozitivele explozive detonate de autorii acestora iau mai multe vieți decât orice alt tip de armă. Mai mult, în ultimii ani, numărul celor uciși prin astfel de atacuri, comparativ cu alte perioade din trecut, a atins punctul culminant.

Cum au escaladat aceste acțiuni teroriste? Ce-i determină pe autorii lor să se arunce în aer și cu ce preț fac acest lucru? Și, mai presus de toate, ce măsuri se pot lua pentru a combate răspândirea continuă a unei asemenea forme de violență?

Jurnalistul de investigație Iain Overton abordează motivele fundamentale ale atacurilor sinucigașe moderne în această carte fascinantă și minuțios documentată. El evocă evenimente precum asasinatul țarului Alexandru al II-lea și atacurile teroriste din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, pentru a demonstra rolul esențial pe care atentatorul sinucigaș l-a jucat în epoca modernă.

Overton îmbină cu pricepere narațiunea istorică, jurnalul de călătorie, interviurile, jurnalismul de teren și mărturiile într-un volum robust, convingător prin imaginea amplă și detaliată pe care o oferă asupra uneia dintre cele mai cumplite arme din istorie.

Asemenea altor cărți de istorie excepționale, această carte pune punctul pe motivațiile unor astfel de grupări și răspunde la întrebări dificile.

Ediția de la Corint are, în plus față de celelalte cinci ediții, un Dosar: Cum am scris Corpuri de iluminat, de Stelian Tănase, care pune în context apariția cărții, cu fragmente din jurnalul autorului din acea epocă, mărturii valoroase despre viața scriitorilor și despre sistemul editorial din acei ani, marcat de cenzura politică.

Un roman complex și polifonic, care, dincolo de explorarea vieții în România comunistă, creează unul dintre cele mai frumoase „poeme de dragoste” din literatura noastră, cel dintre bovarica Pia și boemul pianist de jazz Sandu, o dragoste idilică la început, într-o casă de pe Mătăsari.

Povestea de iubire se conturează pe fundalul unei societăți profund comuniste. Una din acele cărți de dragoste, în care dragostea idilică se destramă atunci când personajele alunecă din fantasma iubirii în realitate.

Așa cum observa Florin Manolescu: „Corpuri de iluminat e combinația rară de forță narativă năucitoare, capabilă să recreeze viața din cele mai neașteptate detalii, de ingeniozitate tehnică și de finețe sufletească, în care se scaldă întregul roman”.

Serghei Jirnov a fost ofițer KGB, iar François Waroux a fost ofițer de caz al DGSE, serviciul francez de informații externe. Primul a activat în cadrul serviciului „clandestin” al KGB-ului pentru URSS, al doilea a acționat sub acoperire în întreaga lume, în slujba Franței.

După ce au lucrat mult timp în umbră pentru două tabere opuse, cei doi ofițeri superiori poartă în această carte un dialog fără ascunzișuri despre cariera lor din cadrul serviciilor secrete. Pentru prima dată, un ofițer rus și un ofițer francez își compară, în cadrul acestor memorii, experiențele profesionale, analizele și metodele folosite în parte de țările lor, dezvăluind secretele muncii sub acoperire, tehnicile de supraveghere și manipulările surselor, dar și angoasele cotidiene și mustrările de conștiință pe care le implică o astfel de profesie.

Dincolo de clișeele filmelor de la Hollywood, această carte dezvăluie realitatea despre serviciile de informații, spulberând unul câte unul miturile despre spionaj și spioni și arătând o realitate cu mult mai complexă a celor care activau ca agenți de informații. De la problematica Războiului Rece până la realitățile războiului tehnologic, inclusiv noile provocări care amenință lumea, acești doi martori importanți nu evită să dezbată toate aceste evenimente cruciale, în discuțiile lor.

Captivanta biografie a uneia dintre cele mai cunoscute și mai controversate adepte ale regimului nazist, Maria Mandl, cea care, din tânăra inofensivă, a devenit șefa lagărului de femei, o ucigașă cu inima împietrită.

Până în momentul execuției sale, la vârsta de 36 de ani, Maria Mandl ajunsese pe o poziție de înaltă autoritate în cadrul celui de-Al Treilea Reich. Din funcția de supraveghetoare-șefă a lagărului de femei de la Auschwitz-Birkenau, s-a făcut în mod direct vinovată de torturarea și de uciderea a mii de oameni.

Născută în 1912 în pitorescul sat austriac Münzkirchen, Maria s-a bucurat de o copilărie fericită alături de părinți iubitori, care, ulterior, au privit îndurerați cum fiica lor a crescut în condițiile impuse de sistemul nazist. Viața ei oglindește perioada în care a trăit: turbulentă, plină de violență și de paradoxuri. La Auschwitz-Birkenau, a organizat o orchestră de femei și a „adoptat” câțiva copii din rândul celor transportați în lagăr, însă doar pentru a-i conduce spre camerele de gazare atunci când interesul față de ei îi dispărea.

Astfel de cărți istorice prezintă cruzimea și lipsa de umanitate a Holocaustului, pentru ca generațiile următoare să știe cum să aleagă diferit și să evite repetarea acestor comportamente.

Timp de două decenii, Susan J. Eischeid a explorat detaliile poveștii lui Mandl, bazându-se pe mărturii de arhivă și pe relatările directe a zeci de martori și petrecând timp în comunitatea de prieteni și de vecini ai gardienei de la Auschwitz. Rezultatul este o analiză dură și complexă despre cât de ușor a ales o persoană obișnuită calea răului într-o atmosferă dominată de ură și de frică. Una din cărțile de istorie în care putem observa cum mediul social turbulent poate modela negativ oamenii.