Editura de carte

Autor(i):Ion Tobă-Hatmanu

Nr. pagini: 434 pagini

An: 2014

Editura: Favorit

Autentic „om al frontului”, desemnat de către generalul german Helge Auleb drept „cel mai indicat a conduce şi executa acţiunile de distrugere a partizanilor din Munţii Iaila” în al Doilea Război Mondial, supranumit „Hatmanu” fiindcă, în 1940, veghease ca mormântul voievodului Ştefan cel Mare să rămână în hotarul de nord-est al României, Ion Tobă va fi capturat de sovietici într-o ambuscadă, în 1948, la Bucureşti, în plină pace, pe când era transportat către închisoarea Jilava, judecat de urgenţă ca „spion german” – întrucât făcuse parte din Jagdverband Kommando Skorzeny, cu gradul de Sturmbannführer – şi condamnat la moarte, pedeapsă comutată ulterior în 25 de ani de muncă silnică în lagărele din Siberia. Scăpat cu viaţă din Gulag în 1956, după mari peripeţii (descrise în partea a II-a a cărţii de faţă), închis apoi de comuniştii români pentru încă aproape zece ani şi eliberat în 1964 doar ca să fie urmărit non-stop de Securitate – care îi va confisca până şi „amintirile”, ţinându-le sub obroc din interese de stat, ca să protejeze imaginea imperiului sovietic –, Ion Tobă-Hatmanu se dezvăluie azi, la o jumătate de veac din momentul în care a început să-şi pună pe hârtie povestea vieţii, în toată dimensiunea şi drama lui, de veritabil erou al unei armate uneori învinse, dar niciodată îngenuncheate.

Autor(i):Carlos Caballero Jurado, Richard Landwehr

Nr. pagini: 309 pagini

An: 2022

Editura: Favorit

„Prin ce este interesantă lucrarea de faţă? În primul rând, prin faptul că abordează o temă aproape total ignorată de istoriografia românească. […] În al doilea rând, cartea ne aduce mărturii la care altminteri cititorul din România n ar fi avut acces. Avem, astfel, alături de bibliografia oficială, punctul de vedere al celeilalte părţi, evenimentele din preajma şi din timpul războiului privite mai ales prin prisma militanţilor Gărzii de Fier. Fiindcă autorii şi au sprijinit în bună măsură cercetarea lor pe aceste surse – materialul istoric şi memorialistic provenit de la reprezentanţii Legiunii. Care sunt influenţaţi de sentimente şi interese partizane în relatarea evenimentelor.” (Ion Aramă, 1998)

„Atitudinea şi activităţile acestei preţioase avangarde (Armata Naţională de Eliberare, a Guvernului de la Viena, n.ed.) s-au dovedit pe deplin îndreptăţite când lumea a putut în sfârşit să vadă cum arăta în realitate regimul comunist care tortura România, cu prilejul dramaticei căderi a lui Ceauşescu. Barbara camarilă comunistă care strangula ţara a fost în sfârşit zdrobită, dar nu fără ca mai întâi să fi adus durerea şi mizeria a milioane de fiinţe. Trupele române din Waffen-SS au făcut parte dintr o mare încercare de a evita toate acestea, luptând contra unui pericol care ameninţa să se extindă în toată lumea. Eforturile şi faptele lor sunt demne de a fi păstrate şi amintite.” (Carlos Caballero&Richard Landwehr, 1993)

„Între Voluntarii români din Waffen-SS și Armata Națională Română a Guvernului de la Viena (1944–1945), cum a mai apărut, sau pur și simplu Armata Națională: reeditare după «Romanian Volunteers of the Waffen-SS», titlu avansat de însuși traducătorul Ion Aramă, am preferat varianta originară în traducerea noastră, mai aproape și de spiritul autorilor înșiși, dar și de realitatea practică, din teren, de la data derulării evenimentelor. Oricum ar fi însă, important e că avem o carte frumoasă, foarte bine scrisă, cu simpatie pentru soldatul român, în genere, prins ca de atâtea alte ori în multiseculara sa existență între două fronturi. O carte bine documentată care, dincolo de coloratura ideologică în care cititorul mai puțin inițiat o poate recepta, completează la modul decent și convingător o pagină – ocultată până recent – din istoria noastră militară.” (Dan Gîju, 2022)