Editura de carte

Autor(i): Christopher Catherwood

Nr. pagini: 192 pagini

ISBN: 978-606-95605-8-7

Editura: Evenimentul si Capital

Una dintre cele mai controversate decizii ale lui Churchill, cea de a sprijini partizanii comuniști din Iugoslavia în cel cel de-al Doilea Război Mondial. Winston Churchill a fost, probabil, cel mai important politician al secolului XX. Fără tenaticatea lui, atunci când armatele lui Adolf Hitler erau pe plajele din Normandia gata să debarce în insula britanică, în vara anului 1940, ultimul Război Mondial ar fi avut un cu totul alt deznodământ, iar lumea liberă pe care noi o știm azi nu ar mai fi existat cu siguranță. Deși Churchill a fost anticomunist și antinazist, în 1943 se hotărăște însă să-l spijine logistic, în luptele din Iugoslavia împotriva Wehrmacht-ului, pe comunistul Iosif Broz Tito cu ai lui partizani, în defavoarea conducătorului cetnicilor, regalistul Draza Mihailovici. Ambele tabere luptau împotriva ocupanților germani, cu mențiunea că cetnicii lui Mihailovici luptau și împotriva partizanilor-comuniști.

O noutate pe care cartea o aduce din punct de vedere istoriografic este aceea că Churchill s-a hotărât să-l susțină pe Tito în defavoarea lui Mihailovici în baza rapoartelor primite de la serviciile secrete britanice, care spărseseră codurile germane, și nu în baza rapoartelor venite de la spionii britanici aflați la Cairo, așa cum era cunoscut până în prezent.

Volum recomandat de Evenimentul Istoric

Autor(i): Alex Mihai Stoenescu

Nr. pagini: 186 pagini

ISBN: 978-630-6572-19-9

Editura: Evenimentul si Capital

Istoria modernă a României a fost extrem de agitată, plină de situații critice, rezolvări de ultim moment, cotituri doctrinare, alianțe și despărțiri politice, lupte de orgolii, trădări și sacrificii.

În toată Epoca Modernă am avut o Constituție Democratică (1866 și 1929) și numeroase perioade cu stare excepțională sau de asediu. O dinastie zbuciumată de conflicte interne și lovită de incredibile probleme de legimitate se va prăbuși lent până la Dictatura regală și apoi în stadiul de simplă reprezentanță (în timpul Dictaturii militare, 1940-1944) și va fi înlocuită în urma unei lovituri de palat (1944), pierderii războiului și a ocupației militare sovietice, cu Dictatura comunistă (1948).

Dar nimeni – un istoric străin, de exemplu – nu și-ar fi putut închipui că pe această listă lungă de șocuri politice mai există o formă de lovitură de stat: cea dată expres pentru a distruge Constituția democratică, o lovitură de stat parlamentară (definită de Curtio Malaparte în Tehnica loviturii de stat), fapt considerat în Istoriografie sursa slăbiciunilor și vulnerabilității Sistemului democratic din România în fața schimbărilor majore petrecute în Europa în Perioada interbelică, momentul care marchează în istorie eșecul democrației române.

Volum recomandat de revista Evenimentul Istoric!