Editura de carte

Autor: A. Simion

Nr. pagini: 352  pagini

An: 2024

Editura: Paul Editions

Aurica Simion I. (n. 26 aprilie 1938, sat  Candesti, comuna  Albestii de Muscel, judetul Arges – d. 1984,  Bucuresti ) a fost un istoric specialist in istoria contemporana. El a fost cercetator stiintific la Institutul de studii istorice si social-politice pe langa Comitetul Central al P. C. R. si s-a preocupat in activitatea sa stiintifica de teme precum: activitatile greviste din diferite ramuri industriale din perioada interbelica, aspecte legate de politica interna interbelica si
politica externa si relatiile internatioanle ale  Romaniei de dinainte si din timpul celui de-al  Doilea Razboi Mondial.
Lucrarea „Preliminarii politico-diplomatice ale insurectiei romane din 1944” apare in 1979 la 35 de ani distanta de la momentul august 1944. Cartea a starnit reactii din partea puterii politice si a fost retrasa imediat din libarii. Istoricul Ioan Scurtu apreciaza aceast volum ca unul bine documentat stiintific, care nu se incadreaza in directia istoriografica dictata de regimul comunist.

Autor(i): Nicolae Iorga, Grigore Antipa

Nr. pagini: 336 pagini

An: 2022

Editura: Paul Editions

Scriind aceste cateva din multele mele amintiri despre Regele Carol, alese anume pentru a-l prezenta sub cateva din multele aspecte sub care l-am vazut si cunoscut, poate ca am pacatuit printr-o prea mare extindere pe care am dat-o contributiei mele la acest volum inchinat memoriei Sale. Rascolindu-mi insa memoria si transpunandu-ma in acea fericita atmosfera de adevarata inaltare sufleteasca, pe care in perspectiva de azi o vad si o simt in toata maretia ei, amintirile s-au gramadit atat de mult, incat m-a luat condeiul pe dinainte si as fi dorit sa scriu un intreg volum, daca nu pentru altii, cel putin pentru multumirea sufletului meu. – Grigore Antipa

Autor(i): Gheorghe Apostol

Nr. pagini: 208 pagini

An: 2022

Editura: Paul Editions

Gheorghe Apostol a fost un om politic roman, principalul contracandidat al lui Nicolae Ceausescu la functia de lider al partidului dupa moartea lui Gheorghiu-Dej. S-a nascut in comuna Tudor Vladimirescu din apropierea Galatiului. S-a facut remarcat mai intai prin activitatea sindicala din timpul actiunilor greviste din perioada 1930-1933 si astfel l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej alaturi de care a militat intreaga viata. In 1937 este judecat si condamnat pentru activitatea comunista si incarcerat la Doftana, unde isi ispaseste pedeapsa pana in 1940, dar in perioada razboiului trece prin diverse lagare: Miercurea Ciuc, Caracal, Targu-Jiu. Dupa, rapzboi (1945-1952) participa la reorganizarea miscarii sindicale, ajungand presedinte al Confederatiei Generale a Muncii, iar mai tarziu (1955-1961; 1967-1969) presedinte al Consiliului General al Sindicatelor.
In perioada aprilie 1954 – octombrie 1955 a indeplinit functia de prim-secretar al C.C. al PMR, iar in perioada 1952-1954 si 1961-1967 de prim-vicepresedinte al Consiliului de ministri. In 1969, intrand in conflict cu Nicolae Ceausescu a fost eliminat din Comitetul Central si trecut director la Rezervele de stat pana in 1975, apoi a indeplinit functia de ambasador in Argentina, Uruguay, Brazilia pana in 1988. In primavara lui 1989 este initiatorul Scrisorii celor sase, difuzata de postul “Europa Libera” prin care era criticata sever politica lui Nicolae Ceausescu. Este invinuit de “inalta tradare” si este arestat la domiciliu si anchetat 8 luni, dar evenimentele din decembrie 1989 ii aduc salvarea. A decedat in 21 august 2010, in Bucuresti.

Autor(i): Nicolae Iorga

Nr. pagini: 288 pagini

An: 2023

Editura: Paul Editions

“De mult scriitorii de anale slave în Balcani, pornind de la împăraţii romani şi bizantini şi trecând pe la țarii bulgari şi sârbi, ajungeau la domnii români ca la continuatorii autorităţii lor. Supuşi unor prelaţi greci, ca Dionisie Rali al Târnavei, din care Mihai făcu capelanul său în Ardeal şi în Moldova, reorganizatorul canonic al Bisericii locale, bulgarii cerură prin aceştia, prin tot soborul acestor şefi religioşi ai lor, libertatea de la Mihai. Iar sârbii, care, o clipă, crezuseră în Sigismund, proclamându-l ca rege al lor, pentru a-l vedea părăsind, ruşinos, asediul, îndelungat şi zadarnic, al Timişoarei turceşti, puseră bandele lor, sub Baba-Novac, ars apoi de unguri pentru cauza, învinsă, a lui Mihai, şi sub atâţia alţii, în serviciul eroului, care era şi al lor, alături cu ţăranii şi boierii munteni şi moldoveni care înconjurau pe şeful firesc al rasei lor.

Valoarea politică a lui Mihai Viteazul, după tot ce s-a găsit în timpul din urmă cu privire la spusele şi faptele lui, nu mai poate fi tăgăduită. Ea face dintr-însul, biet bastard domnesc, lăsat fără instrucţie, crescut prin străini, fără țară ani de zile, ajuns întâmplător Domn al unei ţări fără tezaur, fără armată, fără alianţe ca şi fără mijloace de acţiune, una din marile personalităţi ale veacului al XVI-lea. Acela pe care, pentru vitejia şi martiriul său, ai săi îl consideră drept un sfânt şi mucenic, se ridică astfel şi în stima cercetătorului străin al politicii universale.”

N. IORGA