Editura de carte

Autor(i): NICOLAE STOICESCU

Nr. pagini: 262 pagini

An: 2023

Editura: Paul Editions

Nicolae Petrascu, fratele pictorului Gheorghe Petrascu, a trait in perioada marilor schimbari si progrese care au asezat Romania in randul celorialte state europene. In 1885 este numit atasat in Ministerul de Externe, iar in 1888 devine sef de cabinet al lui Petre P. Carp. Este numit secretar de legatie la Paris in 1889 si apoi la Istanbui in 1890. La recomandarea lui Titu Maiorescu, tine, incepand din 1892, un curs facultativ de istoria literaturii romane la Universitatea din Bucuresti. L-a inlocuit pe lon Luca Caragiale la Directia Teatrelor, pe timpul lipsei acestuia din tara. S-a remarcat prin campania dusa pentru reorganizarea teatrelor nationale si a conservatoarelor de muzica si arta dramatica. A sustinut necesitatea ca scriitorii si artistii sa fie sprijiniti de catre stat. A fost un pretuitor al artelor plastice si a cunoscut indeaproape multe dintre personalitatile vremii. Pentru a isi arata recunostinta in fata geniului multora dintre ei si cu scopul de a nu ramane uitati, acoperiti de praful neiertator al timpului, Petrascu a publicat lucrarea de fata in care face fiecaruia o scurta biografie si rememoreaza cele mai semnificante si tainuite momente din viata lor. “in atingerea gandului urmarit, marturisesc a fi fost ajutat de o predispozitie fireasca, darul de a admira cu sinceritate tot ce am intalnit in infaptuirile lumii ca bine, frumos si adevar. Optimismul aprecierilor mele, despre fiecare in parte si despre toti in general, ca si despre spiritul secolului, a gasit un rasunet mai presus de toate asteptarile.” – Nicolae Petrascu

Autor(i):  I. Marinescu

Nr. pagini: 272 pagini

An: 2023

Editura: Paul Editions.

 Cand la anul 476 dupa Hristos, Odovacar, seful garzii Herulilor, smulsese de pe capul ultimului August diadema imperiala, nimeni nu se astepta la caderea Imperiului Roman de Apus. “Roma este eterna!”. Asa o cantasera poetii ei, asa crezuse publicul care se ingramadise mai numeros ca niciodata in amfiteatre, atunci cand imparatul Filip Arabul celebra mileniul Romei. Cine se putea gandi ca puternicul popor de la Tibru va pieri vreodata? Si totusi, a venit o zi cand, fara lupte aprige, fara zguduiri mari, Roma s-a prabusit prin simpla vointa a unui mercenar barbar. Un oras in care viata intregii lumi pulsa cu tarie, un imperiu bogat si stralucit, cu hotare intarite si cu armate mari si, mai presus de toate, o civilizatie rafinata, cum nu mai fusese alta! Toate acestea sa se prabuseasca intr-o clipa, fara niciun zgomot, fara nicio agitatie!… Cum se putea ca o viata asa de multipla si asa de puternica in manifestarile ei sa piara pentru totdeauna? Ce se facuse acel Senat mandru si maiestuos care impusese pe vremuri atator regi si generali celebri?  Unde era poporul entuziast care umplea Forul, pentru a aplauda pe un Cato sau pe un Cicero?… Pierisera toti, impreuna cu imparatii si cu clasa aceia de rafinati si artisti care facusera odata marirea Romei imperiale.  Despre toatea acestea vom afla in cele ce urmeaza, intr-o  lectura placuta care ne aduce in fata ochilor o imagine pregnanta si completa a unor personaje romane si grecesti  din antichitatea clasica.