Editura de carte

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

Anul apariţiei: 2022

Editura: NEVERLAND

Maria Rosetti-Tescani (18 iulie 1878), tulburatoarea fata de boieri moldoveni, devenita printesa la 18 ani, a avut o biografie deopotriva tragica si fascinanta, iubindu-se in decursul vietii ei tumultuoase cu mai multi barbati celebri din istoria Romaniei (printul Mihail G. Cantacuzino, pianistul Dinu Lipatti, filosoful Nae Ionescu, violonistul si compozitorul George Enescu) dar fiind dusa pe culmile extazului si apoi inselata in cel mai oribil mod cu putinta de fiecare dintre acestia.

Cunoscuta toata viata, dupa faimosul diminutiv si numele din prima casatorie, drept “Maruca” Cantacuzino, printesa a fost marcata de o prima drama, sinuciderea la varsta de 45 de ani a tatalui sau, boierul Dimitrie Rosetti, sub privirile neputincioase ale sotiei sale, Alice Jora (nepoata lui Costache Negri). Nefericita intamplare a tarat-o pe Maruca (pe atunci in pragul majoratului), o fire extrem de sensibila, care, ulterior, a recurs la o serie de sedinte de spiritism pentru a-si reintalni tatal la granita dintre lumi.

Maruca, dependenta toata viata de aceste practici oculte, a avut si ea mai multe tentative de sinucidere si, dupa ce fost parasita de amantul ei pe care l-a iubit cel mai patimas, filosoful Nae Ionescu, s-a automutilat, turnandu-si acid sulfuric (“vitriol”) pe fata.

Doi ani i-a luat Printesei recuperarea dupa acest gest si, in tot acest timp, Enescu a fost cel care a ajutat-o sa isi revina. El a fost cel care a internat-o pe Maruca intr-un sanatoriu de boli nervoase de la Viena. El a ingrijit-o si a pus-o pe picioare si, dupa ce depresia Marucai s-a vindecat, a cerut-o de nevasta. Cei doi vechi amanti s-au casatorit pe 5 decembrie in 1937, cand compozitorul avea 56 de ani, iar Maria Cantacuzino se apropia de 60, la aproape trei decenii de cand se cunoscusera.

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

Anul apariţiei: 2022

Editura: NEVERLAND

Ca orice tema legata de viața lui Eminescu, și relația acestuia cu Veronica Micle – inițial, una adulterina – ramane un subiect controversat. Radacinile problemei țin și de faptul ca, maritata la o varsta frageda cu un profesor batran, Veronica l-a infuriat pe mentorul lui Eminescu, Titu Maiorescu, atunci cand a depus marturie impotriva acestuia intr-un proces de harțuire sexuala intr-o școala. Ranchiuna lui Maiorescu a influențat și atitudinea altor junimiști, care ii povesteau lui Eminescu, aflat deja la București, despre presupusele orgii ale iubitei sale cu ofițerii din Iași. Daca povestea erotica de o noapte cu Caragiale este, insa, reala, insuși Eminescu incercand sa recupereze corespondența compromițatoare a „ingerului blond” cu cinicul dramaturg, presupusa intenție a Veronicai de a se marita cu un poet minor (Iuliu Roșca) este greu de demonstrat. Devenita vaduva, ea ar fi vrut sa se marite, de fapt, cu Eminescu, dar acesta nu a fost de acord, pretextand ca este prea sarac pentru a face acest pas. A avortat, insa, Veronica un copil al lui Eminescu? A innebunit-o poetul cu relațiile sale paralele cu Mite Kremnitz și Cleopatra Lecca („Balauca”)?… Greu de descurcat acum ițele acestui labirint amoros, dar cert este ca Veronica nu a supraviețuit psihic pierderii iubitului sau și, retragandu-se in chilia unei manastiri, a hotarat sa se sinucida.