„Generalul Alexandru Grumaz mi-a atras atenția prin analizele sale de politică externă, cu accent pe aspectele militare ale acesteia. România dă peste margini, ca un ceaun pus la foc mare, de clocotul analiștilor militari, sporiți ca număr urieșește după declanșarea Războiului din Ucraina. Unii se dau analiști militari fără a fi activat o zi în cadrul Armatei. Alții, militari de carieră, sunt lipsiți de talent. Alexandru Grumaz m-a surprins plăcut atât prin cunoștințele din domeniul militar, cât și prin talentul de publicist. Cu deosebit talent de publicist, Alexandru Grumaz ne dezvăluie, în Memoriile sale, amănunte senzaționale din Istoria postdecembristă a înzestrării Armatei noastre pentru a îndeplini cerințele NATO. O istorie deloc știută de marele public, dar mai ales plină de tensiune, fie și pentru că vânzarea și cumpărarea de armament sunt activități în care se învârt nu numai mulți bani, dar și multe interese secrete. O Istorie în care Istoria politică își spune din plin cuvântul”. (Ion Cristoiu)

„Această carte este un jurnal de memorii excesiv de informate, al evoluțiilor noastre militare, îndeosebi în planul echipării și înzestrării. Apar personaje și situații oarecum uitate sau intrate în eclipsa interesului public. Dar acum, în plină zodie de confruntări și pericole marțiale, cu drone rusești proiectate în Delta Dunării, contingente americane sau franceze patrulând pământul și cerul României și transformarea Mării Negre în cel mai agonic perimetru de război din Europa, amintirile – uneori prea detaliate și fără rezerve ale generalului din rezerva utilă a comunicării publice românești – sunt salutare”. (Emil Hurezeanu)